Săniuţa

Zboară, zboară săniuţa
pe zăpada lină.
Dealu-ntreg şi potecuţa
de copii e plină.

Unii zboară ca săgeata,
alţii-n joc se-adună.
Cu obrajii ca muşcata,
râd cu voie bună.

De pe crengi de brad, poznaşii
neaua-n drum o sfarmă.
Fug în codru iepuraşii
speriaţi de larmă.

Vântu-aleargă-n munţi, pe coame,
sclipet alb să cearnă.
Câte daruri ne-aduci, Doamne,
chiar şi-n miez de iarnă.
 
Costache Ioanid