Sunt un bulgăr de nimic

 

Sunt un bulgăr de nimic,
sunt un strop de rouă-n soare;
dar cu cît mă foc mai mic,
cu-atît Tu,
cu-atît Tu te vezi mai mare.

Dacă-n lume m-ai făcut
o fereastră către Tine,
cu cît sînt mai nevăzut,
cu-atît Tu,
cu-atît Tu te vezi mai bine.

Doamne, cînd suntem noi doi,
n-are cel viclean ce-mi face.
Şi cu cît îi duc război,
cu-atît Tu,
cu-atît Tu mă-mbraci cu pace.

Vin din cer mi-ai dat să sorb
şi pe ochi m-ai uns cu tină.
Dar cu cît eram mai orb,
cu-atît Tu,
cu-atît Tu mi-ai dat lumină.

Iar de toate cîte-n Rai
le păstrezi Tu pentru mine,
nu mi-e dor de tot ce-mi dai,
cît mi-e dor,
Doamne, cît mi-e dor de Tine.

 

de Costache Ioanid