„Pe cine voiţi să vi-l eliberez,
pe Baraba sau pe Isus?... Ei au răspuns: pe Baraba” (Mt 27,17.21). Cine era Baraba? Matei zice că era un „vinovat vestit”
(Mt 27,16), Marcu spune că Baraba a
fost „închis împreună cu nişte răzvrătiţi, care în răscoală săvârşiseră
ucidere” (Mc 15,7), Luca întăreşte spusele
celor doi: Baraba era „aruncat în temniţă pentru o răscoală făcută în cetate şi
pentru omor” (Lc 23,19), iar Ioan,
scurt şi cuprinzător, conchide: „Baraba era tâlhar” (In 18,40). În textul original grec, Ioan foloseşte termenul „lestes” în caracterizarea lui Baraba. În
contextul politico-social al Palestinei de acum 2000 de ani, „lestes” însemna şi răzvrătit, nu doar
tâlhar. În contextul actual, Baraba ar fi caracterizat ca un luptător de
gherilă. Rezumând cele spuse până acum, un lucru este clar: Baraba a participat
la o răscoală, a ucis soldaţi romani şi se bucura de o foarte mare popularitate
în rândul iudeilor.
Cum numele persoanelor întâlnite
în Sfânta Scriptură au un sens foarte adânc, aflăm şi mai multe despre Baraba
analizând sensul, etimologia acestui nume. Baraba provine din expresia aramaică
„bar abbas” care înseamnă „fiul tatălui” deci, implicit şi fiul lui
Dumnezeu. Este un nume tipic mesianic. Ştim de exemplu despre conducătorul
ultimei mari răscoale a iudeilor (din anul 135 d. Cr.) că s-a numit Barkohba, adică „fiul stelelor.” Chiar Isus folosea un titlu mesianic asemănător: bar enaş, adică Fiul Omului. Conform numelui său, Baraba era de fapt conducătorul
răscoalei. De aceea spune Matei, că era foarte vestit. Pe atunci conducătorul
unei răscoale era privit ca un Mesia, ca un eliberator, care aduce pace şi
bunăstare poporului. Baraba era deci o figură mesianică. Câteva manuscrise
vechi ale evangheliilor citate de Origen (sec. 3) îl numesc pe Baraba „Isus
Baraba”. Ce coincidenţă! În faţa lui Pilat, mulţimea avea de ales între două
figuri mesianice, între două mesii: primul, Baraba, un luptător pentru
drepturi, pentru libertate şi bunăstare, care vrea şi promite o ţară liberă,
fără cuceritori şi robi. Al doilea mesia, e unul mistic, mai greu de înţeles şi
de urmat, care afirmă clar: „cel ce vrea să vină după mine, să se lepede de
sine, să-şi ia crucea şi să mă urmeze” (Mc
8,34).
De 2000 de ani, zilnic, omenirea
se află în faţa aceleiaşi alternative. Pe care dintre cei doi să-l aleagă? Pe
fiul tatălui sau pe Fiul Omului? Diavolul nu este atât de nesăbuit să se arate
în toată urâţenia lui. [...]. Ca să-şi câştige adepţi, promite raţionalul,
libertatea, bunăstarea, viitorul strălucit, frumos, lipsit de griji şi
impedimente. Soloviev zicea că dacă Anticristul ar scrie o carte, cel mai
probabil i-ar da următorul titlu: Drumul cel mai simplu spre fericire, pace şi
bunăstare (Soloviev, L'Antechrist).
Suntem puşi, deci, şi azi în faţa aceleiaşi dileme: pe cine îl alegem? Pe Baraba
sau pe Isus? Baraba, chiar dacă a fost eliberat, a murit fără să-şi vadă visul
împlinit. La fel cei care au cerut eliberarea lui, au rămas robi, ba mai mult,
au comis una dintre cele mai mari tragedii ale omenirii. În schimb cei care l-au ales pe Isus trăiesc şi sunt
sărbătoriţi şi astăzi, pentru că însuşi Isus trăieşte. Chiar dacă a fost trimis
la moarte, el a înviat.
Deci, liberi şi nesiliţi de
nimeni, pe cine îl alegeţi?
(pr. Ioan Roman, „Isus sau Baraba?”; sursă:
http://www.calvaria.ro/Isus+sau+Baraba%3F.art.htm; Claudiu, „Pe cine vreți să eliberez: pe Isus, numit Baraba sau pe Isus, numit Mesia?” sursă: http://safiisanatos.ro/sanatate-spirituala/credinta-si-religie/pe-cine-vreti-sa-eliberez-pe-isus-numit-baraba-sau-pe-isus-numit-mesia/).
Barrabás [film]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu