luni, 29 februarie 2016

Cu suliţi lungi

Cu suliţi lungi...

Cu suliţi lungi, cu săbii grele
ostaşii unui sfânt sobor

te-au dus în faţa judecăţii

pe tine, Salvatorul lor!


În jurul tău s-au strâns bătrânii,
învăţătorul vechii legi.

Iar tu ai stat cu mâini legat,

Tu, Creatorul lumii-ntregi.


Pilat, în togă purpuree,
privi de sus cu chip de leu.

Şi nu ştia c-avea în faţă

pe împăratul Dumnezeu.


Pe drumul trist te-au plâns trudiţii
şi-au râs cei mândri şi bigoţi.

Iar tu urcai scăldat în sânge

s-aduci iertare pentru toţi.


Te-ai aşezat cu braţe-ntinse
să aperi un pământ pierdut,

căci numai tu ştiai că-n lume

n-avem alt preţ, n-avem alt scut.


De-atunci mereu lovim în tine
şi te gonim cu ură grea.

O, cât ai îndurat, Isuse,

ca să câştigi iubirea mea!

 


de Costache Ioanid

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu