Joi - III PM

Ier 7,23-28; Ps 94; Lc 11,14-23

În evanghelia de astăzi există un aspect dezolant şi unul consolant. Dezolant este a vedea cum oamenii caută pretexte pentru a nu asculta glasul lui Dumnezeu; aici, de-a dreptul, de a nu asculta cuvântul lui Isus, deformând realitatea, acuzându-l că scoate diavolii cu puterea diavolului. Aspectul consolant este că Isus proclamă cu multă tărie că el este cel mai puternic.

Omul bine înarmat, care îşi pune pază la uşa casei, este figura diavolului, sigur de a-l fi învins pe om şi de a-l fi situat definitiv pe calea pierzării. Dar soseşte unul mai puternic decât el: acesta este însuşi Isus, care îl învinge pe diavol, îi ia armele pe care se bizuia şi împarte prăzile. De aceea, el, învingătorul, poate să spună: „Cine nu este cu mine este împotriva mea; şi cine nu este cu mine, risipeşte”.

Să ascultăm glasul Domnului şi să ne punem în el toată încrederea. În caz contrar, toate faptele noastre sunt deşarte, şi chiar atunci când avem impresia că avem vreun câştig, acesta nu este decât unul de moment. În realitate, dacă nu ascultăm glasul Domnului, mergem ca orbii şi la un anumit punct suntem constrânşi să ne întoarcem şi să refacem cu multă oboseală traseul. Dacă îl ascultăm, adunăm cu el, şi ceea ce am adunat rămâne pentru totdeauna. El este, într-adevăr, întotdeauna cel mai puternic şi, dacă suntem cu el, totul va fi bine.

Conştiinţa că el este cel mai puternic ne aduce o mare consolare: mai puternic decât diavolul, mai puternic decât lumea, mai puternic decât orice ispită, decât orice încercare, mai puternic decât orice dificultate. El este în noi, vine în noi în sfânta Împărtăşanie, şi el este cel mai puternic. Impresiile noastre au puţină importanţă: el contează, el, cel care este cel mai puternic şi prin el, la sfârşit, şi noi vom fi victorioşi. Noi ne obosim să adunăm, şi cu el am avea o recoltă îmbelşugată, pentru că el este cel mai puternic.

E bine să ne repetăm aceasta, că el este cel mai puternic, pentru că adeseori suntem tentaţi să gândim că în slăbiciunea noastră nu vom reuşi niciodată să fim victorioşi. În schimb, noi suntem siguri că vom învinge, pentru că îl avem în noi pe cel mai puternic, pe Isus Cristos Domnul. (A. Vanhoye, Pâinea zinică a cuvântului).