pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (22 septembrie 2024)
Lecturi biblice: Înţelepciunii 2,12.17-20; Iacob 3,16-4,3; Evanghelia Marcu 9,30-37; lecturi biblice
Omilie
Tema biblică a liturgiei de astăzi este: creștinul este slujitorul tuturor. Omul, cu setea de putere, urcă până la ceruri, dar înțelepciunea divină arată calea umilinței, a înjosirii, care conduce la viața în Dumnezeu. Distanța dintre „împărăția omului” și „împărăția lui Dumnezeu” este chiar aici: este slujirea. Tema evanghelică este renunțarea la voința de putere. Cele trei lecturi sunt caracterizate de contrastul a două tablouri care corespund naturii înțelepciunii: cea terestră și cea cerescă. Textele liturgice ne arată două logici opuse: una este condusă de dorința de dreptate și de pace, ce se deschide către celălalt, către Dumnezeu, iar altă caută puterea, dominația, plăcerea, satisfacția imediată. Fiecare dintre aceste texte ne deschide căi pentru a ne pune întrebări despre ceea ce ne ghidează în alegerile noastre zilnice. Prima lectură este considerată o profeție a morții lui Isus: „să-l condamnăm la o moarte ruşinoasă, căci, după cuvintele sale, el va fi supravegheat de Domnul!” (Înț 2,20). Dreptul persecutat și suferind va fi ridicat de Dumnezeu și va deveni izvor de mântuire pentru mulțime. Sfântul Marcu în evanghelia sa prezintă învățătura lui Isus despre slujirea care te face mare în „împărăția lui Dumnezeu”: „dacă cineva vrea să fie primul, să fie ultimul dintre toţi şi slujitorul tuturor!” (Mc 9,35). Este radicalitatea pe care Domnul o proclamă și o trăiește. Discipolul este slujitorul tuturor. A doua lectură, precizează caracteristicile înțelepciunii care nu tinde să se impună, dar este prietenoasă și iubitoare de pace: „înţelepciunea care vine de sus este, înainte de toate, curată, apoi, paşnică, blândă, docilă, plină de milă şi de roade bune, fără discriminare şi fără ipocrizie” (Iac 2,17). Este semnul prezenței Duhului la lucru în cei care caută să-i fie credincioși: creștinul este slujitorul tuturor.
