 |
| Martori uniți în Cristos Isus. |
Evanghelia Ioan 17,11b-19: În acel timp, Isus,
ridicându-şi ochii spre cer, s-a rugat, zicând: „Tată sfânt, păstrează-i
în numele tău pe care mi l-ai dat, ca ei să fie una ca şi noi! Cât timp am fost cu ei, eu i-am păstrat în numele tău pe care mi l-ai dat şi
i-am păzit şi nimeni dintre ei nu s-a pierdut în afară de fiul pierzării, ca să
se împlinească Scriptura. Acum însă vin la tine şi spun acestea
în lume ca să aibă bucuria mea deplină în ei. Eu le-am dat
cuvântul tău, iar lumea i-a urât, pentru că ei nu sunt din lume, aşa cum eu nu
sunt din lume. Nu te rog ca să-i iei din lume, ci ca să-i păzeşti
de Cel Rău. Ei nu sunt din lume aşa cum eu nu sunt din lume. Consacră-i în adevăr! Cuvântul tău este adevăr. După cum m-ai
trimis pe mine în lume, şi eu îi trimit pe ei în lume şi pentru
ei mă consacru pe mine însumi, ca şi ei să fie consacraţi în adevăr”.
Omilie
Joia trecută, am sărbătorit
Înălţarea Domnului Isus Cristos cel înviat. Acesta a fost ultima sa apariție în
fața discipolilor. El a dispărut privirilor lor. Misiunea lui pe pământ a fost
terminată. Cea a apostolilor deja începe. Sunt trimiși în lumea întreagă pentru
a anunța vestea cea bună a Evangheliei. Mesajul este transmis din generaţie în
generaţie. Este responsabilitatea noastră de a comunica în jurul nostru, în familiile
noastre, în satele noastre, în cartierele noastre. Nimic nu ar trebui să
oprească anunţul Cuvântului lui Dumnezeu. El este pentru toată lumea.
Prima lectură ne arată că această
mărturie are nevoie de o comunitate organizată. Iuda nu mai este. Trebuie să
fie înlocuit de un martor al învierii lui Isus. Alegerea acestui nou apostolul nu
se face prin alegeri, dar printr-o chemare a Duhul Sfânt. Biserica lui Isus
Cristos nu pot fi considerată ca un grup uman. Misiunea sa este de a retransmite
în numele lui Dumnezeu Evanghelia lui Cristos. Prin urmare Duhului Sfânt îi
aparţine să numească pe Matia. Duhul Sfânt este totdeauna prezent în viaţa
Bisericii sale. El nu încetează niciodată să lumineze drumul nostru pentru ca să
ne facă bărbaţi şi femei de credinţă.
A doua lectură este luat din
prima Scrisoare a Sfântului Ioan. În
momentul în care a fost scrisă, multe secte semănară discordie propunând interpretări
false asupra lui Isus. Ioan intervine pentru a aminti un adevăr fundamental: că
mărturia noastră este făcută credibilă, trebuie să fie în comuniune cu
Dumnezeu. Este imposibil al iubi pe Dumnezeu fără a-i iubi pe toţi fraţii
noştri. Mesajul Evangheliei nu poate fi transmis decât de creştini uniți
printr-o legătură de iubire. Prin urmare trebuie să respingem rivalităţile, orice
ranchiună, care sunt ca o contra-mărturie împotriva Bisericii. Creştinii împărțiți,
care nu se opresc pentru a se critica unii împotriva altora, nu poate să inspire
încredere. După gesturile noastre de iubire, de împărtășire și de solidaritate,
vom fi recunoscuți ca discipoli al lui Cristos.
În Evanghelia noi am ascultat mare
rugăciunea a lui Isus în momentul trecerii sale din lumea aceasta la Tatăl său.
Preocuparea lui cea mare nu este de a ști cum este organizată Biserica, nici
cum sunt celebrate sacramentele. El ştie că în ceea ce se va pune în practică
nu este perfect, dar nu aceasta este ceea ce îl preocupă cel mai mult. Dar
marea sa problemă este să rămână uniți: „Ca ei să fie una ca şi noi”. Să
înțelegem bine, marea misiune a discipolilor lui Cristos, misiunea noastră de
creştini, este de a fi martorii autentici ai lui Dumnezeu printre oameni.
Suntem trimiși de Isus pentru a
comunica lumii iubirea care este în Dumnezeu. Marea sa întâietate este pentru
cei mici, săraci, îndepărtați, toți cei care sunt respinși pentru trecutul lor.
Prin noi, Dumnezeu le-a anunțat vestea cea bună și le-a dat înapoi bucuria și
speranța. Ca și Isus, noi va trebui să iertăm și să dăm mărturie despre iubirea
lui Dumnezeu pentru lume. Această misiune nu poate fi realizat decât de
creștinii uniți.
Pentru a realiza această unitate,
nu este vorba despre căutarea de compromisuri între ideile unora și cele ale altora.
Ceea ce ni se cere este să ne adunăm în jurul lui Cristos şi de a ne uni în
rugăciunea sa. Să nu așteptăm până vom fi desăvârșiți pentru a ne întoarce la
el. El ne invită să ne alăturăm în rugăciunea sa pentru unitatea discipolilor
săi. Ştim bine fragilitatea noastră, păcatul nostru. Trăim într-o lume care ne
privește existând și nu iartă scandalurile din Biserică. Atunci, mai mult decât
oricând, noi ne unim în rugăciune pentru unitatea și fidelitatea Bisericii.
Primim iubirea care este în Dumnezeu ca el să transforme întreaga noastră viață.
El însuși s-a rugat pentru noi ca să devenim iubire.
Această chemare ne îmbucură
astăzi într-o lume care suferă de violenţă. Bărbaţi, femei şi copii sunt
persecutaţi şi masacrați pentru credinţa lor în Cristos. Atunci când se duc
duminica la liturghie, nu ştiu dacă se vor întoarce în viaţă. Dar nimic nu poate
să-i despartă de iubirea care este în Dumnezeu.
În această duminică, noi te rugam,
Doamne, pentru reconcilierea popoarelor, pentru progresul dreptății. Dă-ne
forța și curajul pentru a lucra la construirea unei lumi mai drepte, mai
fraterne, pentru o lume plină de iubire care este în tine.
(pr. Jean
Compazieu [09.05.2015]; trad. pr. Isidor Chinez; sursă:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu