Vorbind despre intrarea triumfală a lui Isus,
Bernanos
se face auzit prin gura parohului
de Torcy:
„Ei, bine, tocmai episodul acela al
intrării
triumfale în Ierusalim eu îl găsesc
atât de frumos!
Domnul nostru a
binevoit să guste din
triumf ca şi din celelalte, ca şi din moarte,
el n-a
refuzat nici una din bucuriile noastre,
el n-a refuzat decât păcatul.
Şi apoi,
moartea lui, ce bine a mai îngrijit-o,
nimic nu i-a lipsit.
În timp ce triumful
său este un triumf
pentru copii, nu crezi?
O imagine din Epinal, cu fătul
măgăriţei,
cu ramuri verzi, şi cu oameni
de la ţară care bat din palme.
O parodie
drăguţă, puţin ironică,
a măreţiilor imperiale.
Domnul nostru pare a zâmbi.
Domnul nostru surâde adesea – el ne spune:
«Nu luaţi lucrurile astea prea în serios,
şi apoi sunt şi triumfuri
legitime,
nu-i este nimănui interzis să triumfe;
atunci când Ioana d'Arc îşi
face
intrarea în Orleans printre flori şi steaguri,
în frumoasa ei tunică
scurtă din postav
cu fir de aur, nu vreau să-şi închipuie
că face ceva rău.
Pentru că ţineţi atât de mult,
bieţii mei copii, la triumful vieţii,
l-am
sfinţit, i-am dat binecuvântarea mea,
după cum am binecuvântat
şi vinul din
viile voastre»”
(G. BERNANOS, Journal d'un cure de campagne, 1193).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu