Icoana „Schimbării la faţă” a lui Isus Cristos

 

 

Pentru a demonstra că sunt capabili să observe lumea nu cu ochii profani, nici prin speculaţii raţionale, ci tocmai de a vedea universul aşa cum l-au văzut apostolii pe Tabor. Aspectul special al acestei viziuni taborice este descris în omiliile părinţilor şi autorilor bizantini. Termenul grec pentru schimbare la faţă este metamórphosis, literal „schimbare a formelor”. Cunoaştem Metamorfozele lui Ovidiu. Schimbarea la faţă a lui Isus nu putea avea loc în acest mod. Dacă şi-ar fi schimbat forma, apostolii nu l-ar fi recunoscut. Apostolii l-au văzut pe mântuitorul într-o lumină nouă, o lumină spirituală, au dobândit metánoia, perfecţiunea credinţei. De fapt, pe icoane este în general reprezentat numai sfântul Petru, care reuşeşte s-o priceapă pe deplin dat fiind faptul că, înainte de a urca pe Tabor, a mărturisit: „Tu eşti Cristos, Fiul lui Dumnezeu cel viu”. Creştinii sunt invitaţi să dobândească lumina taborică în rugăciuni. De aceea, elementul principal în exerciţiile spirituale este o intensă rugăciune personală.

 

(„Comorile tradiţiei orientale, bogăţie pentru Postul Mare” – interviu cu cardinalul Tomás Spidlik; după L'Osservatore romano, 16 februarie 2008; sursă: http://www.ercis.ro).