duminică, 22 ianuarie 2012

V - SRUC - 2012: Transformaţi de pacea lui Cristos înviat

Ziua a cincea:  Isus a venit, a stat în mijlocul lor şi le-a zis: „Pacea să fie cu voi!”. (In 20,19)

Astăzi celebrăm pacea Domnului înviat. Cel Înviat este marele învingător asupra morţii şi asupra lumii întunericului. el îi uneşte pe discipolii săi, care erau paralizaţi de frică. el ne deschide noi perspective de viaţă şi de acţiune în favoarea împărăţiei sale care vine. Domnul înviat uneşte şi întăreşte pe toţi cei care cred. Pacea şi unitatea sunt semnele transformării noastre de învierea lui.

Malahia 4,5-6; Efeseni 2,14-20; Ioan 20,19-23.

"Era după moartea lui Isus, în seara primei zile a săptămânii. De frica iudeilor, ucenicii încuiaseră uşile casei în care se aflau. Isus a venit, a stat în mijlocul lor şi le-a zis: „Pacea să fie cu voi!” După aceste cuvinte le-a arătat mâinile şi coasta. Ucenicii s-au bucurat văzându-l pe Domnul. Isus le-a zis din nou: „Pacea să fie cu voi! După cum m-a trimis pe mine Tatăl, la fel vă trimit şi eu pe voi!” Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: „Primiţi pe Duhul Sfânt; cărora le veţi ierta păcatele, vor fi iertate, şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute”. 

Comentariu

Ultima carte din Vechiul Testament transmite promisiunea că Dumnezeu îl va trimite pe alesul său pentru a instaura armonia şi respectul în toate locurile. În mod normal ne temem de conflicte sau agresiuni neaşteptate între naţiuni. Însă profetul Malahia atrage atenţia asupra unuia din conflictele cele mai dificile şi durabile: lipsa de iubire în relaţiile dintre părinţi şi copii. Restaurarea unităţii între părinţi şi copii nu este posibilă fără ajutorul lui Dumnezeu: trimisul lui Dumnezeu este cel care realizează minunea de a transforma inimile şi relaţiile dintre persoane.

Psalmul arată ce mare bucurie poate aduce această unitate dintre persoane. Fiinţa umană nu a fost creată pentru a fi singură, nici nu poate trăi în linişte într-un ambient ostil. Fericirea constă în a trăi într-o comunitate umană în armonie, pace, încredere şi înţelegere. Relaţiile bune dintre persoane sunt ca roua care cade pe pământul uscat şi ca untdelemnul parfumat şi care aduc sănătatea şi plăcerea. Psalmul se referă la bunătatea de a trăi împreună ca o binecuvântare şi un dar al lui Dumnezeu, precum roua. Viaţa comună în unitate nu se limitează doar la membrii familiei; este vorba de experimentarea apropierii între toţi cei care acceptă pacea lui Dumnezeu.

Congregaţia "Fraţii Şcolilor Creştine" - capela
Epistola ne vorbeşte despre ceea ce vestea profetul Malahia. Isus aduce unitatea, pentru că în trupul său a dărâmat zidul despărţitor dintre persoane. În general, victoria unei persoane înseamnă căderea şi ruşinea grupului celor învinşi, care preferă să se retragă. Isus nu respinge, nu distruge şi nu umileşte pe nimeni; pune capăt oricărei alienări, transformă, vindecă şi reuneşte toate fiinţele umane pentru a le face membri ai familiei lui Dumnezeu.

Evanghelia aminteşte de darul pe care Domnul înviat l-a oferit discipolilor săi care se îndoiau şi se temeau. Pace vouă – acesta este salutul şi darul lui Cristos. Este, de asemenea, o invitaţie de a căuta pacea cu Dumnezeu şi a stabili relaţii noi şi durabile în cadrul familiei umane şi al întregii creaţii. Isus a strivit moartea şi a învins păcatul. Prin darul Duhului Sfânt, Domnul înviat îi invită pe discipolii săi să intre în propria lui misiune: să ducă pacea, vindecarea şi iertarea la toată lumea. Atât timp cât noi creştinii continuăm să fim despărţiţi, lumea nu va fi convinsă de plinătatea adevărului mesajului Evangheliei adus de Cristos despre noua omenire. Pacea şi unitatea caracterizează această transformare. Bisericile trebuie să se apropie de aceste daruri şi să le realizeze, în calitate de membri ai unicei familii a lui Dumnezeu, zidită pe fundamentul solid a cărui piatră unghiulară este Isus.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu