 |
| Visul lui Iosif... |
Evanghelia – Matei 1,16.18-21.24a: Iacob i-a dat
naştere lui Iosif, soţul Mariei, din care s-a născut Isus, cel care se numeşte
Cristos. Naşterea lui Isus Cristos însă a fost astfel: mama lui, Maria, fiind
logodită cu Iosif, înainte ca ei să fi fost împreună, ea s-a aflat însărcinată
de la Duhul Sfânt. Iosif, soţul ei, fiind drept şi nevoind s-o expună, a vrut
să o lase în ascuns. Cugetând el la acestea, iată că un înger al Domnului i-a
apărut în vis, spunându-i: „Iosif, fiul lui David, nu te teme să o iei pe
Maria, soţia ta, căci ceea ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt! Ea va
naşte un fiu şi-i vei pune numele Isus, căci el va mântui poporul său de
păcatele sale”. Trezindu-se din somn, Iosif a făcut după cum i-a poruncit
îngerul Domnului.
Omilie
Cine a citit Scriptura ştie că
nici un proiect de viaţă şi de mântuire nu poate să apără vreodată din voința
omului. Mântuirea este rodul unei ascultări prompte, imediate, neașteptat, fără
rezerve la voința manifestată de Dumnezeu. Din confruntarea între creația lui
Adam şi Eva şi noua creație a Maria şi lui Isus, este posibil să descoperim
rolul lui Iosif în misterul răscumpărării şi mântuirii. La prima creație ca și
la a doua totul este din voința lui Dumnezeu, nimic nu este prin voia omului.
Domnul creează pe Adam, doar el
îl vede. Pentru el nu este bine ca omul să fie singur. Decide să-i facă un
ajutor corespunzător. Înainte a creat pentru el toate animalele. Dar pentru
Adam nu a găsit un ajutor care să-i corespondă. Apoi din coasta lui o trage pe
Eva. Adam o recunoaşte ca os din oasele sale şi carne din carnea sa. Eva i-a
fost dată lui Adam ca mireasă, ca soţie. Totul este făcut de Dumnezeu, totul
este dat de Dumnezeu. Nimic nu este făcut de om. Nimic. Omul se dă pe sine
însuşi. Dumnezeu este autorul vieții sale.
Domnul creează Noua Evă, creează
din carnea şi sângele părinţilor săi. Ia creat imaculată, curată, plină de har,
plină de Duhul Sfânt. Vrea ca ea să fie mama Fiului său divin. Ea însă nu poate
trăi acest mister singură. Are nevoie de un ajutor care să o protejeze, să o
apare, să o hrănească, să o susțină. Acest ajutor nu poate veni printr-o simplă
logodnă. Ar trebui un ajutor pe care Maria şi Iosif încearcă să-l dea. Însă ar
fi după voința omului şi nu după voința lui Dumnezeu. Dumnezeu nu iubește ca în
proiectul său de mântuire să se introducă voința omului. Ar trebui să stea
afară. Nu este permisă pătrunderea în nici un fel.
Pentru că Dumnezeu poate să
decidă totul, stârnește în inima lui Iosif voința de a o lăsa pe Maria. Când
decizia este luată, atunci când nimic nu este rodul voinței omului, Dumnezeu
intervine imediat şi stabileşte condiţiile divine pentru realizarea planului
său de mântuire. Iosif ia pe Maria ca soția sa. Trebuie să-l ia și pe Isus ca Fiul
al său adevărat, ca un fiu născut din inima sa, dar nu din trupul său. Trebuie
să-i dea Fiului descendența regală umană, trebuind să facă un adevărat fiu al
lui David. Cu Maria va trebui să trăiască într-un raport pur şi cast. Va trebui
să o iubească cu toata inima sa. Trupul său nu este al Mariei. Trupul Mariei nu
este al său. Acesta Domnul a decis-o. Iosif ar trebui să o facă. Și Iosif face.
Mântuirea este pur ascultare. Noe
salvează lumea prin ascultare. În Abraham sunt binecuvântate toate neamurile
prin ascultare. Moise coboară în Egipt prin ascultare. Profeţii anunță Cuvântul
lui Dumnezeu prin ascultare. Maria devine Mama Fiului celui Preaînalt prin
ascultare. Iosif a fost soțul cast al Mariei şi tatăl după inima lui Isus Cristos
prin ascultarea fără întârziere şi imediată. Isus Cristos răscumpără lumea prin
ascultarea deplină a voinţei Tatălui. Apostolii merg în lume datorită
ascultării de o poruncă veșnică a Domnului Isus care le-a dat-o lor.
Dacă am citi viaţa lui Iosif am
putea observăm că tot ceea ce a făcut pentru Isus şi Maria a făcut-o
întotdeauna prin ascultarea de voința Domnului. Nimic nu a fost din voința sa. Mereu
la comanda este Domnul. Iosif este un om mut înaintea lui Dumnezeu şi pentru că
este mereu în ascultarea unei posibile porunci căruia dă ascultare grabnic și imediată.
Fără cuvânt, pentru că totul este la el urechea.
Fecioară Maria, mama răscumpărătorului,
îngerii, sfinții, faceți-mă mut și mereu ascultător!
(Movimento Apostolico [19.03.2016]; traducător pr.
Isidor Chinez; sursă:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu