Totul este har (sfânta Tereza de Lisieux)

Sf. Tereza de Lisieux 

(1873-1897)

 

 

Tereza de Lisieux înainte de a muri

îi scria părintelui Roulland:

 

„Înţeleg mai mult ca niciodată că

cele mai mici evenimente ale vieţii noastre

sunt conduse de Dumnezeu” (LT 201).

 

La începutul primului său manuscris citim:

 

„Aşa cum soarele luminează în acelaşi timp pădurile

şi orice floricică, ca şi cum ea ar fi singură pe pământ,

tot la fel Domnul se ocupă în mod special

de orice suflet ca şi cum ar fi unic;

şi aşa cum în natură toate anotimpurile sunt reglementate

în aşa fel ca în ziua stabilită să răsară iarba cea mai neînsemnată,

tot aşa, totul corespunde binelui fiecărui suflet”.

 

Tereza a subliniat cuvântul „totul” convinsă că totul este har.

Aceste trei cuvinte pe care George Bernanos

le-a făcut celebre punându-le pe buzele parohului său de ţară,

la sfârşitul romanului cu acelaşi nume,

Tereza le repeta mereu.

 

A făcut-o chiar şi pe data de 5 iunie 1897 întrebând

dacă poate să primească ultima ungere înainte de a muri

(în acea epocă, de fapt, se administra acest sacrament

doar celor bolnavi ajunşi în pragul morţii):

 

„Dacă într-o dimineaţă mă veţi găsi moartă

nu vă îndureraţi pentru că Tatăl meu,

Bunul Dumnezeu, a venit pur şi simplu ca să mă ia.

Fără îndoială este un mare dar să primeşti sacramentele;

dar când Bunul Dumnezeu nu o permite,

este bine şi aşa, totul este har”

(CJ 5.6.4).