Gândul zilei

Conștiința. Iuda - de Nicolai Ge

„Pentru a descrie neantul,

Bernanos n-a folosit mereu

aceleaşi metode.

Convins că n-ar trebui să picteze răul

de dinafară fără să fie părtaş la el,

că ar trebui prin urmare

o anumită experienţă interioară,

care nu este în mod necesar rea,

şi care-şi găseşte în definitiv baza sa

în ispitirea lui Cristos

şi în coborârea lui în iad,

el s-a păzit totdeauna să

nu descrie răul decât considerându-l

plecând de la lumea Luminii şi a Iubirii,

de a nu descrie infernul decât din Cer.

Astfel, în prima sa carte,

a înţeles irealitatea răului

ca fiind funcţia unei realităţi inferioare, Satan,

şi interpretat ca minciună

în întregime cu referinţă

la „adevărul” ultim al celui

care este „părintele minciunii”

şi pe care a ştiut să-l arate gol,

despuiat de deghizările sale

şi de măştile sale”

(H. U. von Balthasar, Le chrétien Bernanos,

Éditions du Seuil, Paris 1956, 118-119).