sâmbătă, 26 noiembrie 2016

† Duminica 1 din Advent (A): Întotdeauna pregătiți… pentru lupta dintre lumină și întuneric [27 noiembrie 2016]


Vegheați...
Evanghelia Matei 24,37-44: În acel timp, Isus le-a răspuns discipolilor săi: „Cum a fost în zilele lui Noe, tot aşa va fi venirea Fiului Omului: căci, cum era în acele zile dinaintea potopului, când oamenii mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua în care Noe a intrat în arcă şi nu şi-au dat seama până când a venit potopul şi i-a luat pe toţi, tot aşa va fi şi venirea Fiului Omului. Atunci vor fi doi pe câmp: unul va fi luat, iar celălalt va fi lăsat; două vor măcina la moară: una va fi luată, iar cealaltă, lăsată. Vegheaţi, aşadar, căci nu ştiţi în ce zi vine stăpânul vostru! Dar aceasta s-o ştiţi: dacă ar şti stăpânul casei la care strajă vine hoţul, ar veghea şi nu ar lăsa să i se spargă casa. De aceea, fiţi şi voi gata, pentru că Fiul Omului vine în ceasul la care nu vă gândiţi!”
 
Omilie
 
Astăzi intrăm în timpul Adventului, adică „venire”. Este începutul unui nou an liturgic. Primele trei duminici sunt orientate spre așteptarea venirii a lui Cristos a doua oară care va încheia istoria lumii şi a omenirii. Venirea lui Cristos ne privește pe toți oamenii, aici fiind cuprinși cei care nu știu încă. Noi credem, avem misiunea să mărturisim aşteptarea de-a lungul acestor săptămâni ce ne pregătesc pentru Crăciun. Noi nu pregătim o sărbătoare căruia i se uită esențialul, dar să se mențină treaz.
 
Cele trei lecturi biblice din această duminică ne invită să schimbăm privirea la timpurile pe care noi le trăim. Ele ne amintesc de scopul ultim al credincioşilor. Dumnezeul lui Abraham, a lui Isaac şi a lui Iacob ce se face cunoscut lui Moise este Dumnezeul tuturor popoarelor. În numele acestei credinţe, profetul Isaia ne anunță că într-o zi vor veni toate națiunile spre Ierusalim. Acest oraş va deveni semnul mântuirii universale. Războiul va fi înlocuit de pace. Toate națiunile vor veni să celebreze pacea şi fericirea. În fiecare zi ne pregătim să mergem „în lumina Domnului”.
 
Acesta este și mesajul sfântului Paul adresat creştinilor din Roma şi fiecăruia dintre noi. El ne invită pe toți la intensificarea vieţii creştine. În timpul său, se aștepta revenirea iminentă a Domnului în glorie. Anii au trecut şi nimic nu s-a întâmplat; nu a fost o manifestare glorioasă a lui Cristos cel înviat. Atunci apostolul recomandă tuturor vigilenţa activă pentru a ne pregăti să-l întâmpinăm pe Domnul. Căci „mântuirea este mai aproape decât atunci când am început să credem. Noaptea este pe sfârşite, ziua este aproape”. Așteptând, suntem invitaţi să ne îmbrăcăm cu Isus Cristos şi să fim gata în orice moment.
 
Ascultând Evanghelia, poate ne-am gândit la arca lui Noe din magazinele noastre. Începând de la animalele de pluș până la jucăriile electronice: un adevărat potop de amabilități, desfătare şi vis care se pregăteşte. Dar Evanghelia ne spune despre un alt potop, cel care a rămas în amintiri ca un dezastrul. Biblia ne spune cum Noe a asistat la creșterea necruțătoare a apelor. El a fost pregătit. Dar oamenii care nu s-au temut de nimic au fost înghiţiți toții.
 
Toate acestea ne trimit înapoi la ceea ce se întâmplă în oraşele noastre inundate de lumină în mijlocul nopţii, invadate de verdeaţa brazilor şi muzică comercială; nici o îndoială: este timpul sărbătorilor. Dar, într-o zi din întâmplare, un dezastru, o violenţă teroristă: „Vegheați deci, ne spune Isus; fiţi gata”. Noi știm că nu trebuie să adormim în timp ce suntem la condus mașina, altfel ar fi dezastru. Nu riscați să adormiți în timp ce conduceți viața voastră.
 
Isus insistă: „Pregătiți-vă și voi”. Nu fiți distrați. Nu lăsați să treacă şansa voastră. Avem o nouă arca a lui Noe: comunitatea celor botezați şi ea este încă accesibilă. Toate familiile de pe pământ sunt invitate să meargă în lumina Domnului. Să intrăm la întrunirile noastre cu cântări, cu cântecele și rugăciuni. Acest lucru este să-ți exerciți vigilența cerută. Ne îmbrăcăm pentru lupta luminii.
 
Vegherea este acțiunea prin care trebuie să se schimbe viaţa noastră; este a respinge orice formă de egoism și indiferență; este a renunţa la comportamente care ne abat de la Dumnezeu şi de la alţii. Dar cel mai important lucru este să ne îmbrăcăm cu Cristos şi să lăsăm să fim locuiți prin iubirea și lumina care sunt în el. Crăciun este Isus care a venit; el continuă să vină în viaţa noastră zi de zi şi el va reveni în glorie. Este necesar mai mult decât oricând punerea în centrul vieţii şi al rugăciunilor noastre pe Cristos. De fapt, el este acolo, dar noi suntem adesea în altă parte. Suntem întotdeauna în afară pentru a ne frământa şi a alerga în toate direcţiile. Prima duminică din Advent este aici pentru a ne reaminti că suntem fii şi fiice ale lui Dumnezeu. Aceasta schimbă totul în viaţa noastră de fiecare zi.
 
Euharistia care reunește întotdeauna este Cristos care vine. El vrea să rămână cu noi până la sfârşitul timpului. Cu cât participăm la Euharistie, cu atât ne îmbrăcăm cu Cristos. Isus vrea să fie cu noi pentru a ne uni pentru toată veșnicia. „Dă credincioşi tăi, atotputernice Dumnezeule, să meargă cu curaj pe calea dreptății ca să întâmpine pe Domnul”. Amin.



(pr. Jean Compazieu [2016]; trad. pr. Isidor Chinez; sursă:
http://dimancheprochain.org).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu