miercuri, 10 august 2016

† Duminica a 20-a de peste an (C): „Curaj pentru luptă” [14 august 2016]




„Foc am venit să arunc pe pământ...”
Evanghelia Luca 12,49-53: În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Foc am venit să arunc pe pământ şi ce altceva vreau decât să se aprindă! Am să fiu botezat cu un botez şi cât sunt de preocupat până se va împlini! Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Nicidecum, vă spun, ci dezbinare. Căci, de acum înainte, cinci dintr-o casă vor fi dezbinaţi: trei împotriva a doi şi doi împotriva a trei. Vor fi dezbinaţi tatăl împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei şi fiica împotriva mamei; soacra împotriva nurorii sale şi nora împotriva soacrei”.
 
Omilie
 
La început, lecturi biblice din această duminică, sunt destul de derutante. Şi mai presus de toate, riscăm să le interpretăm greşit. Pentru a le înţelege, trebuie amintit că este se referă la perioade de persecuţie. Profetul Ieremia a suferit foarte mult ura adversarilor săi, chiar în satul natal. A fost acuzat că demoralizează poporului său. Dar profetul vorbeşte în numele lui Dumnezeu. În el cuvântul lui Dumnezeu este un foc ce nu poate fi oprit. Au încercat să-l omoare. Dar printr-un străin, un etiopian, va fi salvat.
 
Această relatare ne trimite înapoi la moarte în timpuri străvechi. Dar vedem în mod clar astăzi nu e mai bine. Mulţi creştini suferă cele mai grave orori din cauza credinţei lor în Isus Cristos. Dar ca Ieremia şi mulți alții, nimic nu poate să-i abată de la această credinţă care locuiește în ei. Ei au înţeles că Cristos este „calea, adevărul şi viaţa”. Numai el are „cuvintele vieţii veşnice”.
 
Scrisoare către Evrei (din a doua lectură) este adresată creștinilor persecutaţi. Această scrisoare prezintă marile mărturii ale credinţei găsite de-a lungul întregului Vechi Testament. O spune autorul acestei scrisori: „o mare mulţime de martori ce ne înconjoară”. Dar cel mai important pentru noi, creştinii, este să fixăm privirile noastre spre pe Isus. El este martorul totdeauna prezent, cel care a spus: „Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul timpurilor” (Mt 28,20). Ne precede pe drumul pe care trebuie să-l urmăm. Cu el, putem fi siguri că vom atinge scopul. Prin ascultarea sa până la moartea pe cruce, el ne-a obținut victorie peste toate forţele răului. Acum este triumful iubirii lui Dumnezeu. Această veste bună este un mesaj de speranţă pentru creştinii persecutaţi din toate timpurile. Din nou iubirea va triumfa.
 
În Evanghelie, sfântul Luca ne vorbește despre focul pe care Isus a venit să-l aducă pe pământ. Nu este vorba despre un foc distrugător. Este focul iubirii afective care este în Dumnezeu. Când sfântul Luca a scris Evanghelia sa, măsoară consecințele după anunţul vestei bune, atât în lumea ebraică cât și în lumea păgână. Începând de la focul Rusaliilor, acest anunţ este ca o flacără ce se răspândește cu toată viteză. În lumea ebraică, părea că distruge edificiul religios. În lumea păgână, este considerat ca o contagiune nesăbuită.
 
Incendiul este așa încât cei care devin ucenicii lui Cristos sunt respinși chiar de membrii familiilor lor. „Fiecare are un dușman printre cei din casa sa”. Acest lucru este încă adevărat și astăzi. Oamenii care se convertesc la Cristos sunt obligați să fugă departe de casă. Anunţând aceasta, Isus vorbeşte din experienţă proprie. El însuşi a fost respins de către prieteni din copilăria de la Nazaret. Adesea, ei au încercat să-l omoare. Anunţul despre Împărăţia lui Dumnezeu poate să atragă după sine sfâșiere dureroasă. Focul aprins de Isus conduce discipolii săi la alegeri radicale.
 
Este important pentru noi. Dacă credinţa noastră se limitează la participarea la sfânta liturghie duminica, noi nu vom prinde riscuri mari. Pot exista bătăi de joc în unele mijloace de muncă, în timp liber şi uneori în familie. Dar în Orientul Mijlociu, în Coreea de Nord şi în multe ţări, cei care se convertesc la Evanghelia lui Cristos sunt urmăriți, închişi şi duși la moarte. Avem în toate zilele numeroși mărturisitori.
 
Toți acești oameni, aceste femei şi chiar copii care au murit din cauza credinţei lor în Cristos ne interpelează: ce ați făcut voi cu botezul vostru? Pentru ce vă stabiliți în pasivitate şi să nu faceți eforturi? În fața lui Isus, nu există nici un compromis posibil: sau întorcându-se către el și se străduieşte să-l urmeze, sau se privește spre el însuși, spre profitul său... şi atunci focul se stinge.
 
Pentru a îndeplini misiunea Bisericii este nevoie de creștini cu adevărat pasionați de această iubire care este în Dumnezeu. François Mauriac a spus: „Dacă sunteţi un ucenic al lui Cristos, mulţi se vor încălzi la acest foc. Dar în zile când voi nu ardeți de iubire, alții vor muri de frig”. Atunci, da, lăsăm aici jos inimile noastre ca să se aprindă din această iubire care este în Dumnezeu pentru a comunica tuturor celor care ne înconjoară.


(pr. Jean Compazieu [2016]; trad. pr. Isidor Chinez; sursă:
http://dimancheprochain.org/6187-homelie-du-20eme-dimanche-du-temps-ordinaire-3/).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu