Intrarea triumfală în Ierusalim



Mielul lui Dumnezeu -
de Tom Dubois



Vorbind despre intrarea triumfală a lui Isus,

Bernanos se face auzit prin gura parohului de Torcy:

 

„Ei, bine, tocmai episodul acela al intrării triumfale în Ierusalim

eu îl găsesc atât de frumos!

Domnul nostru a binevoit să guste din triumf ca

şi din celelalte, ca şi din moarte,

el n-a refuzat nici una din bucuriile noastre,

el n-a refuzat decât păcatul.

Şi apoi, moartea lui, ce bine a mai îngrijit-o,

nimic nu i-a lipsit.

În timp ce triumful său este un triumf pentru copii, nu crezi?

O imagine din Epinal, cu fătul măgăriţei, cu ramuri verzi,

şi cu oameni de la ţară care bat din palme.

O parodie drăguţă, puţin ironică, a măreţiilor imperiale.

Domnul nostru pare a zâmbi.

Domnul nostru surâde adesea – el ne spune:

«Nu luaţi lucrurile astea prea în serios,

şi apoi sunt şi triumfuri legitime,

nu-i este nimănui interzis să triumfe;

atunci când Ioana d'Arc îşi face intrarea în Orleans

printre flori şi steaguri,

în frumoasa ei tunică scurtă din postav cu fir de aur,

nu vreau să-şi închipuie că face ceva rău.

Pentru că ţineţi atât de mult,

bieţii mei copii, la triumful vieţii,

l-am sfinţit, i-am dat binecuvântarea mea,

după cum am binecuvântat

şi vinul din viile voastre»”

(Georges Bernanos, Journal d'un curé de campagne, 1193).