A mai murit încă unul

 

A mai murit încă unul –

cu foamea pe faţă,
cu ochii de ceaţă,
cu mâini ca tutunul.

 

A mai murit încă unul

din nemernica gloată
care pe rând se gată
unul câte unul.

 

Trei, şase, opt, zece . . .

A mai murit un mişel.
Ce bine de el
că-i liber să plece !

 

Azi n-o să-l mai frigă

în vise de fiere
nici trup de muiere
şi nici mămăligă.

 

Ah, Domnul, prea-bunul,

îl mângâie foarte.
Tovarăşi de moarte,
poftim încă unul !

 

Lăsaţi-l să plece !

Nu spuneţi o vorbă !
Ne lasă o ciorbă
şi-o pâine rece.

 

de Radu Gyr, Lirica orală.