Marta și Maria îl slujeau pe Domnul [29 iulie]

 

Marta, Maria și Isus.

Cuvintele Domnului nostru Isus Cristos vor să ne amintească faptul că există un singur scop spre care tindem atunci când ne străduim în diferitele ocupații din această lume. Spre el tindem cât timp suntem pele­rini și încă nestabiliți; pe drum și încă nu în patrie; în dorință și încă nu în satisfacere. Dar trebuie să tindem spre acest scop fără indiferență și fără întrerupere, pentru a putea ajunge, în cele din urmă, într-o zi, la scop. Marta și Maria erau două surori, nu numai pe planul naturii, dar și pe planul religiei; ambele îl onorau pe Domnul, ambele îl slujeau pe Domnul, prezent în trup, în perfectă armonie de sentimente. Marta l-a primit așa cum se obișnuiește a-i primi pe pelerini, și totuși, l-a primit pe Domnul ca o slujitoare, pe Mântu­itorul ca o bolnavă, pe Creator ca o creatură; l-a primit pentru a-l hrăni în trupul său, în timp ce ea trebuia să se hrănească cu Duhul Sfânt. Domnul a voit să ia forma sclavului și, în această formă de slujitor, să fie hrănit de slujitori, și asta nu din necesitate, ci din condescen­dență. Faptul de a se oferi să fie hrănit a fost din condes­cendență: el avea un trup căruia îi era foame și sete.

Așa a fost primit Domnul ca oaspete, el, care a venit la ai săi și ai săi nu l-au primit. Însă celor care l-au primit le-a dat puterea să devină copii ai lui Dumnezeu (In 1,11-12). A adoptat slujitori și i-a făcut frați, i-a răscumpărat pe prizonieri și i-a constituit împreună- moștenitori. Totuși, nimeni dintre voi să nu îndrăz­nească să exclame: „Fericiți cei care au fost găsiți vred­nici să-l primească pe Cristos în casa lor!” Nu te necăji, nu-ți reproșa că te-ai născut într-un timp în care nu-l poți vedea pe Domnul în trup. El nu te-a privat de această onoare, pentru că a asigurat: Ori de câte ori ați făcut cestea unuia dintre aceștia mici, care sunt frații mei, mie mi-ați făcut (Mt 25,40).

Cu siguranță, tu, Marta, pot să-ți spun liniștit, binecu­vântată deja pentru slujirea ta ireproșabilă, ceri odihnă ca recompensă. Acum ești implicată în multe lucruri, vrei să alini trupurile muritoare, chiar ale persoanelor sfinte. Dar spune-mi: Când vei ajunge în patria aceea, vei găsi pelerinul ca să-l primești ca oaspete? Îl vei găsi pe cel înfometat căruia să-i dai pâine? Pe cel însetat ca să-i dai de băut? Pe cel bolnav ca să-l vizitezi? Pe cel care se ceartă ca să-l readuci la împăcare? Pe cel mort ca să-l înmormântezi?    

Sus în cer nu vor mai fi toate acestea. Atunci ce va fi? Ceea ce a ales Maria: acolo vom fi hrăniți, nu vom hrăni. De aceea, va fi complet și perfect ceea ce a ales Maria aici: de pe acea masă bogată ea aduna firimiturile cuvân­tului Domnului. Chiar vreți să știți ce va fi sus în cer? În­suși Domnul afirmă despre slujitorii săi: Adevăr vă spun, îi va așeza la masă și, venind, îi va servi (Lc 12,37).

(Din Predicile sfântului Augustin, Pred. 103, 1-2.6: PL 38, 613.615).