† Duminica a 33-a de peste an (C): „Aştept să se arate ziua ta...” [13 noiembrie 2016]

„Prin statornicia voastră vă veţi mântui sufletele” (Lc 21,19).

Evanghelia Luca 21,5-19: În acel timp, unora care vorbeau despre templu că este ornat cu pietre frumoase şi daruri votive, Isus le-a spus: „Cât despre lucrurile acestea pe care le vedeţi, vor veni zile în care nu va rămâne piatră peste piatră care să nu fie dărâmată”. ⁷ Ei l-au întrebat: „Învăţătorule, când vor fi acestea şi care va fi semnul că ele au să se întâmple?” El le-a zis: „Vedeţi să nu fiţi înşelaţi, căci vor veni mulţi în numele meu, spunând: «Eu sunt!» şi: «Timpul este aproape!» Nu mergeţi după ei! Când veţi auzi despre războaie şi revolte, nu vă temeţi, căci trebuie să se întâmple acestea mai întâi, însă nu va fi îndată sfârşitul!” Apoi le spunea: „Se va ridica un neam împotriva altui neam şi o împărăţie împotriva altei împărăţii. Vor fi cutremure mari şi, în diferite locuri, foamete şi epidemii; vor fi fapte înfricoşătoare şi semne mari din cer. Dar, înainte de toate acestea, vor pune mâna pe voi şi vă vor persecuta; vă vor purta prin sinagogi şi închisori, vă vor duce în faţa regilor şi a guvernanţilor din cauza numelui meu. Aceasta va fi pentru voi o ocazie de a da mărturie. Puneţi la inima voastră să nu vă pregătiţi dinainte cum vă veţi apăra, căci eu vă voi da grai şi înţelepciune cărora niciunul dintre potrivnicii voştri nu le vor putea rezista şi nici răspunde! Veţi fi trădaţi de părinţi, de fraţi, de rude şi prieteni şi vor ucide pe unii dintre voi; veţi fi urâţi de toţi din cauza numelui meu. Dar niciun fir de păr de pe capul vostru nu se va pierde. Prin statornicia voastră vă veţi mântui sufletele”.

 

Omilie

 

Ne apropiem de sfârşitul anului liturgic. În fiecare an, liturgia ne anunţă răsturnarea spre o lume nouă. Profetul Malahia, din prima lectură, se adresează credincioşilor care nu știu foarte bine unde sunt. Oamenii au crezut mult timp că puteau să spere într-o dreptate imediată, o retribuție în timpul vieţii lor. Dar a fost nevoie de evidență: cei drepți care rămân fideli Domnului sunt persecutaţi. Pe de altă parte, nelegiuiții şi susținătorii răului prosperă.

 

Dar Dumnezeu are o veste bună pentru noi: răul nu va avea ultimul cuvânt se spus. Credincioşii nu trebuie să-și piardă speranța. Într-o zi, Dumnezeu va manifesta că el ştie diferenţa: el a răpus forţele distrugătoare care agitau omenii şi lumea întreagă. El va stabili dreptatea lui Domnului, atât de mult visată.  Va marca victoria sa asupra întunericului, răului şi a morții. Mai târziu, Isus anunţă că această mântuire nu este atât pentru cei credincioşi: este oferită tuturor oamenilor. Dumnezeu aşteptă cu răbdare pe toți oamenii să se convertească la iubirea sa.

 

În timpul sfântului Paul, se credea că revenirea Domnului ar fi fost foarte curând. Pentru unii, ar fi fost un pretext pentru a nu face nimic. S-a considerat că este inutil să-ți faci proiecte, să te angajezi sau să lucrezi. În scrisoarea sa, Paul vine să încadreze acest caz; el se dă ca exemplu: a lucrat întotdeauna pentru a nu mai apăsa posibilitățile comunităţii. El îi invită să lucreze pentru a mânca pâinea pe care ei înşişi au câştigat-o. Creştinii trebuie să fie prezenți în lumea cu o viaţă de muncă exemplară. Apostolul are cuvinte aspre despre leneşi: „dacă cineva nu vrea să muncească, nici să nu mănânce!”

 

În Evanghelia zilei, am auzit vorbindu-se despre dezastre: vor fi distrugerea templului din Ierusalim, războaie, foamete şi persecuţii. Șefii spirituali, manipulatori, sectele de toate tendințele vor căuta să tragă profit pentru a îndepărta pe cei care se lasă ademeniți de ele. Toţi am avut vizita martorilor lui Iehova. Astăzi, Isus vine să ne reamintească esențialul: „Nu rătăciți drumul… Nu mergeți după ei... Aceşti oameni nu vorbesc în numele lui Dumnezeu; ei se reprezintă numai pe ei înşişi”.

 

Nu trebuie căutat Cristos în cei care îngrozesc sau dramatizează istoria. Domnul este întotdeauna prezent în centrul vieţii noastre. Nici o încercare nu poate să ne despartă de iubirea sa. Atunci când totul merge rău, el este acela care ne dă curaj pentru a lucra la construirea unei lumi mai drepte şi mai fraterne. În acest timp de violenţe şi în aceste zile de slăbiciune, vom lupta din greu să-l recunoaștem. Ziua Domnului pare să întârzie. Dar nu uita: nu există vreun alt salvator de așteptat decât Isus mort pe cruce şi înviat.

 

Cei care strigă după ajutor sunt victimele persecuției. De mai multe luni, vedem în mod clar o amploare înspăimântătoare mai ales în regiunile de cultură islamică. De asemenea, ne gândim la creștinii din China, din Coreea de Nord şi multe alte ţări. Şi chiar în ţările noastre din Europa: faptul de a fi creştin este un motiv în plus pentru a fi excluși.

 

Isus anunță timpuri grele. Avem de luptat împotriva forţelor răului care încearcă să ne abată de la el. Pericolul va veni și din „distracția acestei lumi” care riscă să piardă și mai mult. Sunt acolo idolii care vin să întindă o cursă atenţiei noastre şi să ne înghită cu totul. „Fiți atenți!” ne spune Isus. Singura atitudine care se potrivește este aceea de a veghea. Suntem chemaţi la a aștepta cu nerăbdare zorii zilei Domnului.

 

Liturgia din această duminică ne aminteşte că suntem invitaţi să înaintăm cu umilinţă şi curaj în a ne încărca în fiecare zi de Cuvântul lui Dumnezeu. Acest cuvânt este „lumina pentru paşii noştri”. În fiecare duminică, Domnul ne dă întâlnire la Euharistie izvorul şi culmea întregii vieți creştine. Apoi el ne trimite să acţionăm ca el şi cu el în slujirea altora. Cu el putem rămâne treji pentru a mărturisi speranţa care ne însuflețește.

 

„Aştept să se arate ziua ta... Doamne!” În această lume pe care o faci în fiecare zi plină de tandrețe, dă-ne o inimă de carne, dă-ne o inimă nouă. Oamenilor – care ți-a plăcut să-i creezi după imaginea ta – trimite-le Duhul tău, un Duh nou. Amin.

 

(pr. Jean Compazieu 2016; trad. pr. Isidor Chinez; sursa:http://dimancheprochain.org/6458-homelie-du-33eme-dimanche-du-temps-ordinaire-dimanche-13-novembre/).